So'ose paɛ yelezuo la

Samia Nkrumah

Ze'ele Wikipiidiya
Samia Nkrumah
nera
Naaŋɔfemale Demese
Country of citizenshipGhana Demese
Given nameSamia Demese
Family nameNkrumah Demese
Date of birth23 Siibenya'aŋa 1960 Demese
Place of birthAburi Demese
FatherKwame Nkrumah Demese
MotherFathia Nkrumah Demese
SiblingGamal Nkrumah, Sekou Nkrumah Demese
Languages spoken, written or signedEnglish, Ewe Demese
Writing languageEnglish Demese
Occupationjournalist, politician, chairman of the executive board, bank teller Demese
EmployerAl-Ahram, Jomoro Constituency Demese
Position heldMember of the 5th Parliament of the 4th Republic of Ghana Demese
Educated atSchool of Oriental and African Studies, University of London, Achimota School Demese
Work period (start)1989 Demese
Member of political partyConvention People's Party Demese
Ethnic groupAfrican people Demese
Religion or worldviewChristianity Demese
Hair colorblack hair Demese
Eye colordark brown Demese
Official website Demese

Ba dɔge ein la 23 June, 1960 yuunɛ la puan. Honourable Samia Yaba Christina Nkrumah (ba dɔgɛ e la 23 June 1960 yuunɛ la puan)[1] ti a dɛna Ghana nalɛgera dee kelum dɛna sɛla ti ba yi'ira solemiine puan ti 'chairperson of the Convention People's Party (CPP)'. Iŋa yuum de pɔka yia daana ti a dɛna bala.[2] Ze'ele 2008 yuunɛ la puanbti a yuum di 'Jomoro constituency' kuka la. A de la Osagyefo Dr. Kwame Nkrumah poyua.

Pɔsega vom la sukuu yɛla

[demese | demesego zia]

Ba yuum dɔgɛ Samia la Aburi n boi Eastern Region bɔna Ghana wa 1960 yuunɛ la puan.[3] Ba yuum pɛrege iŋa la a buuri ti ba basɛ Ghana wa mɛ yɛsa 1966 'military coup' la yuum iŋɛ la zuo ti ba yuum sa'ɛ Kwame Nkrumah la. Ba yuum nyaa kiŋɛ ta bɔna Egypt gɔmena nu'usum.[4] A yuum ze'ele bilam lem Ghana la 1975 yuunɛ la puan ti a General Acheampong's National Redemption Council gɔmena yuum yi e ti a wa'am. A kiŋɛ la Achimota School. Amaa a yuum kelum lebe kiŋɛ Egypt 1980s yuuma la puan. Samia yuum nyaa kiŋɛ la London bɔna 'School of Oriental la African Studies bɔna 'University of London n boi United Kingdom la ta zamesɛ to'e Bachelor Arabic digirii bɔna 1991 yuunɛ la puan. A kelum ba'asɛ a Master's degree bɔna 1993 yuunɛ la puan.[1]

A tuuma yɛla (Career)

[demese | demesego zia]

Birekina Samia Nkrumah pɔsega tuuma de la 'bank clerk' n boi London tiŋa puan bɔna 1984. A yuum kelum naɛ la Al-Ahram tum dɛna  bɔna 1989 yuunɛ la puan.[1] Ze'ele 2024 yuunɛ la puan a yuuma taribla sɛla ti ba yi'ira ti 'coconut factory' n boi Jomoro Constituency. A yuum boti la a basɛ ti Jomoro tiŋa la dɛna 'Global Hub for Coconut Processing' se'em n wan basɛ ti tiŋa la nɛreba vom ana suŋa.[5]

Nalɛka tuuma yɛla

[demese | demesego zia]

Ba yuum gulesɛ gɔnɔ ti Ku yu'urɛ dɛna wuu, "The new Mandela is a woman", se'em ti Huffington daa gulesɛ yeti a tiŋa maalegɔ yɛm bɔna Ghana la Africa za'a ka tari makerɛ la fii mi.[6] ba yeti, a puti'irɛ wa de la sɛla n boti la ŋwana Kwame Nkrumah sira sakerɛ yɛsa[7].

Dagi a mi'ilum wa ma'a gee daa kelum yeti gɔmena nalɛka de la sɛla ti iŋa wan taaƒdoose suŋɛ a tiŋa la a nɛreba. Bala n yuum sɔi ti a yuuma nyaa pɔsɛ 'politics' Ghana wa.[8] Ze'ele 2023 yuunɛ la puan, a yuuma iŋɛ a puti'irɛ ti a lɛge Jomoro Constituency na'am kuka la gee ze'ele a ma'a bɔna 2024 yuunɛ la puan.[9] Samia Nkrumah, wa n de mina daana n ze'eti bo'ora a tiŋa nɛreba to ba yi'ira la solemiine puan ti 'Member of parliament' kurega la paati katɛ zuo daana bɔna Ghana wa la yuum basɛ ti ba tee LGBT lɔɔ wa mɛ gee yi'ira ka to yelemiŋerɛ ka boi bini.

Fu san bisa bureya pooren ŋmaresi siyi la puan ti ba yi'ira solemiine puan ti February 28, ŋmarega puan ti Ghana wa duma yire labti ba yi'ira solemiine puan ti 'parliament' yuum biŋɔ lɔɔ 'law' ti la ka nari ti pɔka naara la pɔka ga'ata la taaba, bala nɔɔ ti la kelum ka ana suŋa ti budaa naɛ la budaa ga'ata la taaba mi. Bala ti ba daa yeti la de la sɛla n ka nari. A daa de la mina daana n daa lagum isege kankaŋi ze'ele zabera ti ba da kan dikɛ la iŋɛ lɔɔ ba yi'ira bala solemiine puan la LGBT nɛreba wa waabi.

Dagi bala ma'a, gee lɔɔ wa wan kelum dɛna la sɛla n wan ta'am dulege nɛra tuberɛ yeleyele wuu fu san ta nyɛ ti nɛreba iti bala gee ti fu ka dikɛ de yele pulesi ti ba iti la bala pɔka naara la pɔka ga'ata la taaba, bala nɔɔ ti la kelum ka ana suŋa ti budaa naɛ la budaa ga'ata la taaba mi. 'LGBT'. Nɛresɛka woo n kelum dɔla 'social media' puan tuna tuunana wa woo ka nari bala la ba duma nari ti lɔɔ wa dulege ba tuba.

Member of Parliament bɔna Ghana

[demese | demesego zia]

Bɔna December 2008 yuunɛ la puan a yuuma lɛge Jomoro constituency kuka la mɛ n boi Western Region Ghana wa gee yuum di MP sɛka n yuum boi bini la ti ba yi'ira e ti Lee Ocran bo'ora ma'asumtia  paati la 'National Democratic Congress' (NDC) yuum di kalɛ 6,571 ze'ele bo 50%  kɔbega puan[10][11][12]. Iŋa ma'a yuum de  CPP MP bala la, a yuuma dikɛ amiŋa pa'asɛ la NPP paati la puan.[13][14][15] A ze'ele bo Joromo constituency pɔsɛ la 2011 yuunɛ la puan ta paɛ 2015 yuunɛ la puan.[16]

CPP zuo daana (Chairperson of CPP)

A yuum ta lebege la Mina n de pɔka yia daana  ti a dɛna zuo daana bo'ora paati katɛ bala bɔna Ghana wa. La yuum dagi iŋa ma'a gee pɔgesi siyi n mɛ yuum lagum bɔna bini dɔla a poore ti nɛreba yuum nyaa tɔgera yeti CPP paati la n yuum kiiri la nyaa nyɛ vom lɛ yɛ'ɛsa.

Bala mi yuum kelum pa'alɛ ti CPP paati la yeledaa n de wuu ba suŋera pɔgesi yuum sirum iŋɛ ti nɛreba mina ti ba ka pareni.Ba yuum loe e ti a dɛna yia pɔka dɛna CPP paati la zuo daana la 10 September 2011 yuunɛ la puan. A yuuma tum la bala ta paɛ 2015 yuunɛ la puan.[17][18]

A miŋa vom yɛla

[demese | demesego zia]

Samia de la Kwame Nkrumah via buyi ouan n bala,[19] Ghana yia President la a pɔga Fathia Nkrumah. Kwame Nkrumah n yuum de yia  Prime Minister la President bɔna Ghana gee ti ba yuum yi'ira di ti Gold Coast ta paɛ sansɛka ti ba yuum to'e miŋa Britain duma nu'usum bɔna 1957 yuunɛ la puan.[20]

A yuum de la mina n yuum suŋeri 'pan-Africanism'. Bala la, Nkrumah yuum pa'asɛ la tigere sɛka ti ba yi'ira ti 'Organization of African Unity' la puan gee yuum dikɛ sɛla ti ba yi'ira di solemiine puan ti 'Lenin Peace Prize' bɔna 'Soviet Union' duma zi'an n boi 1962 yuunɛ la puan.[21]. Samia tari la tapa bayi ti ba yu'ura dɛna: Gamal Nkrumah, la Sekou Nkrumah. A kelum tara a ta ayima ti a yu'urɛ dɛna Professor Francis Nkrumah,[22] ti a dɛna pa'ala kurega n yuum boi Noguchi Memorial Institute for Medical Research bɔna Legon n boi Ghana wa.[23]July 2023 yuunɛ la puan, a yuum ŋmɛ la nukpɛ'ɛne la ata Sekou Nkrumah ti ba pa'ala ti ba sɔ la yuum de la 'dictator' bii a yuuma ka.[24]. A yuuma ele la budaa to ba yi'ira ka ti Michele Melega, ti a dɛna Italian-Danish budaa. Ba tari la dayua ka yima ti a yu'urɛ dɛna Kwame Thomas Melega.[25][26] Samia ta'am tɔgera Arabic, Italian, Danish, la solemiinɛ (English) mɛ. A tum paɛ yuuma seem ma'a mɛ dɛna sɛla ti na yi'ira ti 'journalist la media consultant' bɔna 'Egyptian media space'.[27][28]  a de la mina n ka boti pugeto n ni ka paɛ ele gee ela la. A tuuma kankaŋi de la sɛla n ni suŋera pɔgesi la pugeto ti ba tara paŋa[29].

Viisegɔ lɔgerɔ (References)

[demese | demesego zia]

Nyiŋa viisegɔ lɔgerɔ (External links)

[demese | demesego zia]
  • Media from Commons
  • Quotations from Wikiquote
  • Data from Wikidata
  • Convention People Party.org:
  • The Huffingtonpost:
  • Financial Times:
  • Jeune Afrique:
  • Ghanaweb:
  • Ghana Broadcasting Corporation:
  • Citifmonline:
  • Ghana to Ghana.com:

Viisegɔ lɔgerɔ

[demese | demesego zia]
  1. 1.0 1.1 1.2 [http://www.samiankrumah.org/pdf/CV_Samia%20Nkrumah.pdf samiankrumah.org - samiankrumah Resources and Information. This website is for sale!].
  2. Electoral system needs reforms - Samia Nkrumah (en-gb) (2024-03-11).
  3. Samia Nkrumah “the Amazing” — The Ghanaian Journal.
  4. Wire, Pan-african News (2007-02-19). Pan-African News Wire: Samia Nkrumah Says That Her Father, Dr. Kwame Nkrumah, Wanted to Return to Ghana.
  5. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-7
  6. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-8
  7. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-9
  8. "Samia Nkrumah", Wikipedia (in English), 2025-06-15, retrieved 2025-07-01
  9. "Samia Nkrumah", Wikipedia (in English), 2025-06-15, retrieved 2025-07-01
  10. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-13
  11. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-21
  12. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-14
  13. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-15
  14. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-16
  15. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-17
  16. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-18
  17. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-19
  18. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-20
  19. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-21
  20. "Samia Nkrumah", Wikipedia (in English), 2025-06-15, retrieved 2025-07-01
  21. "Samia Nkrumah", Wikipedia (in English), 2025-06-15, retrieved 2025-07-01
  22. "Samia Nkrumah", Wikipedia (in English), 2025-06-15, retrieved 2025-07-01
  23. "Samia Nkrumah", Wikipedia (in English), 2025-06-15, retrieved 2025-07-01
  24. "Samia Nkrumah", Wikipedia (in English), 2025-06-15, retrieved 2025-07-01
  25. "Samia Nkrumah", Wikipedia (in English), 2025-06-15, retrieved 2025-07-01
  26. "Samia Nkrumah", Wikipedia (in English), 2025-06-15, retrieved 2025-07-01
  27. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-30
  28. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-cv-1
  29. https://en.wikipedia.org/wiki/Samia_Nkrumah#cite_note-31