Ayire Adongo

Ze'ele Wikipiidiya

Ba dɔgɛ Emmanuel Ayire Adongo la 22nd Sapɔɔlegɔ, 1976, Dagaatɛŋa, Nadowli. A sɔ de la Joseph Aduŋɔ n ze’ele Booŋo Suu, Bongo Soe) n boi Booŋo so’olum. A sɔ de la tindaana gee me daa dɛna puleŋa ti ba pɔŋɛ e tuuma ti a lebe na zi’ire yire vo'ose, Booŋo Suu. A ma de la Mary Akolego n ze’ele Zio n boi Burekina so’olum, dɛna Asa’ampusega pɔyua, gee ti a ma me ze’ele Namɔboko.

O Suku Dema[demese | demesego zia]

Ayirɛ de la a ma bia n tagelum bunii, dɛna a dayuusi sinuu puan. A ma dɔgɛ la kɔmpia, eŋa n pa’asɛ bunii a ma dɔgum puan gee a sɔ dɔgɛ la kɔmpia la ayila. A sɔ dayukiima yu’urɛ n de Asibi. Asibi n nyaa de ba yidaana, yizuo la puan. Ayirɛ siŋɛ karendeo la Wa tiŋa puan, Hamile paɛ JSS deto tunii gee ti ba pɔŋɛ a sɔ tuuma ti ba lebe kule Farefari tiŋa, 1990. A tɔkɛ a kareŋɔ la Booŋo Suu, Nba’asegɔŋan nyaa siŋɛ Booŋo SSS ba’asɛ 1994. A nyaa yuun siŋɛ la Bɔlega Nɛɛsi duma karedeo la puan ta za’amesɛ ba’asɛ 2000 ti ba yuun basɛ e Bɔlega Asibetin kãtɛ la n boi Zaarɛ tiŋa puan la.

Ayirɛ yuun gulesɛ gɔŋɔ n de Gurenɛ English Dictionary 2002 gee me daa yese yuuma laa 2003 ti ka yu’urɛ dɛna Daana. Yuuma ayoobi n daa boi laa la zuo. Ayirɛ me yuun viiseri la Gurenɛ ŋmaresi la dabesa yu’ura gee ti kiinduma basɛba me yuun bɔna a poorum. Naba Alex Abɔ’ɔsuŋɔ dɔgum pɔ’ɔya n yese Nyaarega gee yuun tuna URA Radio, Benedict Akakuli n yuun de Pa’ala gee yese Zɔkɔ, la John Atarebuurɔ n yuun ze’ele Zaarɛ gee yuun tuna yu’uŋɔ sukuu ɔfisi kãtɛ la n boi Bɔlega la.

Ayirɛ, tum zikara n boi imma’asum weleŋo zo'e zo'e magesɛ wuu; Zebilla, ta paɛ Bɔlega, tareba la ta paɛ Ankara so'olum. A me kelum tum imma’asum weleŋo kãtɛ n de World Health Organisation, UNICEF gee nyaa bɔna la World Child Cancer, dɛna ba kɛ’ɛma n soe Afrika nɛresabesi tɛɛŋa tuuma la puan.

Viisɔgɔ Lɔgerɔ[demese | demesego zia]