Drylands

Ze'ele Wikipiidiya

Tinkurɛ ti solemiisi yira ti dryland la. Tinkurɛ de la zisɛ n de sɛla ti ba yira ti Percipitations la n dɛna wuleŋɔ ti tiisi bɔ'ɔra tu la. Solemiisi yira Tinkurɛ ti la de la tropical la temperature Zia n de oridity index n paɛ 0.65 la.

Nɛresɛba dikɛ la hyper-arid tiŋa ti la dɛna la tiŋkɛ'ɛŋa ( united Nations Convention to Combat Tiisi ŋwa - UNCCD) gee tu tari naamba ti Duneya wa za'a tiŋkɛ'ɛŋa pa'asɛ hyper-arid la arid Climate zi'a. UNCCD pa'asɛ hyper -arid zi'a bɔna tiŋku'urɛ.

Tiŋkɛ'ɛŋa la pi tiŋa la 41.3% pa'asɛ Latin la America15% Afirika 66%,  Asia 40% la Europe 24%. Zi'a boi mɛ tiŋsɛba n sona ba miŋa la tiŋkɛ'ɛŋa(72%), ti la pa'asɛ la aridity 100% n de hyper -arid tiŋa de la tiŋsɛba n ka sona ba miŋa la.Daŋɛ United States, Australia la tiisi zo'e zo'e bɔna Southern Europe tiŋa puan pa'asɛ la tiŋkɛ'ɛŋa zi'a.[2]

Tiŋkɛ'ɛgerɛ de la sɛla n dɛna yele, pa'asɛ la structures ti ba n wana la dynamic properties bɔna la interrelated zo'e zo'e dɛna Climate, tutono la vɔɔrɔ.[3]

Nɛreba million n boi tiŋsɛba n ka tara boi la tiŋkɛ'ɛŋa puan la bama n wan iŋɛ se'em ti ba dia sum uele. Tiŋkɛ'ɛŋa daŋɛ woo humid biomes, rely n ni bɔna tiŋa n tari ko'om n yuun bɔ'ɔra ko'omgee ti ba ko'om la boi la tiŋa la zuo ti ba yira ti surface la.[4] Tiŋkɛ'ɛŋa  la, la tu aŋa basɛ ti global  n giligɛ tu la za'asum yele n pa'asɛ Climate change wuu carbon sequestration  la species gureka.Tiŋkɛ'ɛŋa biodiversity de la central sum n basɛ ti global economic pa'ɛ ecosystems services la biodiversity lɔgerɔ. UN tansugerɛ la lagesegɔ de Sustainable maalegɔ Roi+20, ti ba yuun zi'iri Brazil tiŋa puanJune ŋwarega la 2012 yuunɛ la puan, basɛ ti wuŋa paɛ intrinsic value n de biological diversity la recognized severity global biodiversity loss la tiŋa saŋa.[5]

TIŊKƐ'ƐŊA BƆNA EAST AFIRIKA

East Afirika tiŋkɔ'ɔrɛ de la 47% tiŋa la yire nɛraba 20 million. [Citation needed ]Pastoralists n bɔna nii puan economic la social well being pa'asɛ la majority rural inhabitants bɔna tiŋkɔ'ɔrɛ. Pastoralists tare la soserɛ ti a yeti a iŋɛ ɔɔnɛ dikira resources sɛla n bɔna suŋa. Bala la zuo la bɔni wa tari yela zuo. Yela bɔna la demographic la climate change.[6] tiŋkɔ'ɔrɛ boi la  2 million km bii 90%, 75% la 67% Kenya tiŋa,[7]Tanzania, [8] la Ethiopia. Nɛreba 60 million,  40% tiisɛ,  n boi tiŋkɔ'ɔrɛ tiŋa.