Solenwogero

Ze'ele Wikipiidiya

Solenwogero:


Sɔlema yu’urɛ san ne purɛ, nɛra woo puti’irɛ ne kiŋɛ la solenwogero la solengiresi puan. Dee mam zi’an, sɔlema puti’irɛ gani bala. Magesa, Diimi diimi sɔlema la me kɔ’ɔm dɛna la sɔlema asi’a. Sɛla n iŋɛ tole dee ti nɛra tuura pa’ala la iŋɛ se’em la, solema n bala. Bem zuo, sɔle-aŋa dagi tɔgesebo n tɔgeri sɛla n yeti la iŋɛ, dee a tɔgeri la sɛla n iŋɛ tole.

Bala la iŋa, sɔlema de la atu yɛla pa’alɛ sɔsega. Dee tu san lɛbera tuman gureŋɔ so’olum puti’irɛ n de se’em la, sɔlema de la atu yɛla pa’alɛ sɔsega n de diimi sa dɛ’ɛma bunɔ tit u wa paɛ zina, ti ba ne zi’an ti a yima sɔsera bii tuura yɛla/sɔlena bɔ’ɔra ayima ti a sɔna lebesego, sagesegɔ bii deesego.

Solenwogero pu la butã yɛsa la ba yele-iteba la puan.

a). Fum soleni solene ti di yele-iteba la dɛna dusi ma’an. Mw; Asɔ’ɔŋa la Asãseŋa

b). Fum soleni solene ti di yele-iteba la dɛna dusi la nɛreba, Mw; Asɔ’ɔŋa la Naba kua.

d). Fum soleni solene ti di yele-iteba la dɛna nɛreba ma’an, Mw; pugewakeŋa

Solenwogero naana

a). Solene la muunɛ: Solenwogero as’ia bo mɛ tara yuuma dee ti asi’a me ka dɔla la yuuma.

b). Yelebɛa puan: Nɛra san sɔlena solene, fu wan wum ti sakera la tara ‘ɛhɛ, ɛhɛ. Mina n soleni la me, fu wan wuna ti a yaɛ la yɛta ti ‘ti’, ‘daa’, la ‘yuum’. Yelebɛa ana wa n ba’ɛ bɔna solenwogero puan.

d). Pi’ileŋɔ puan: Nɛra sanyeti a pɔsɛ solum, fu wan nyɛ ti a yeti ‘N solene n boi’. Yelesum bɔna wa n pa’alɛ ti nɛra la yeti a solum la solenwoko.

e). Ki’ileŋɔ/ba’asegɔ puan: Nɛra san solum ta ba’asa la, fu wan wum ti a yeti ‘Bala n sɔi ti n yeti n pikɛ pa’alɛ fu/ya’, bii sɛla n pɔri la yelesum wa.

f). Yele-iteba puan: Solenwogero kɔ’ɔm dɔla mɛ la yele-iteba n de dusi, nɛreba bii nɛreba la dusi.

g).Keleseba: Nɛra san sɔlena solene, a ka yeem sɔlena basa, nɛra bii nɛreba n ba’asum sakera. La san pugum nɔŋɛ la ana se’em, nɛra n ba’asum sakera basa e. Ŋwana pa’alɛ ti solenwogero de la sɛla n ka de nɛreyinɛ ma’an tuunɛ.


Solenwogero Sum Yɛla


• Mam pugum yele se’em zuo wa de la, solenwogero dagi nɛreyinɛ tuunɛ. Nɛreba n ne lagesɛ zi’an sɔlena a. Sɛla n me tari nɛreba lagena taaba, basɛ ti nɔyinɛ n kĩ’ira ba tiŋasuka.

• Solenwogero de la sɛla n de dɛ’ɛma bunɔ. Ŋwana iŋɛ dagi la nɛreba wa nyɛta la nyiima bii pupeelum ma’an a puan, dee nɛra kelum dɔla bini yɛsa la a sudɛgerɔ bii putɛdaaŋɔ basa mɛ.

• A de la zi’an ti nɛreba yele yele wuu kɔma dɔla bini zamesera yɛm.

• A tari la nɔŋerɛ kĩ’isa nɛreba, basɛ ti suma’asum bɔna ba zi’an.

• A ka’ani la nɛreba yele yele wuu kɔma, ti ba tɛɛra ba vom dɔla la sɛla n ani suŋa.

• Solenwogero wuu sɔlema woo n ani se’em, de la sɛla n basɛ ti tu buuri yɛla ka bɔregera bii saalena.


Viisegɔ Lɔgerɔ

Abiriya, N. (2003). Oral Literature: Customs and Institution and Language Skills Development. University of Education, Winneba. Unpublished.