Tropical Rainforest Heritage of Sumatra

Ze'ele Wikipiidiya
Tropical Rainforest Heritage of Sumatra
protected area of Indonesia
IUCN protected areas categoryIUCN category III: Natural Monument or Feature Demese
ContinentAsia Demese
CountryIndonesia Demese
Located in/on physical featureSumatra Demese
Coordinate location2°30′0″S 101°30′0″E Demese
Significant eventlist of World Heritage in Danger Demese
Heritage designationWorld Heritage Site Demese
World Heritage criteriaWorld Heritage selection criterion (vii), World Heritage selection criterion (ix), World Heritage selection criterion (x) Demese
Map

Tropical Rainforest Heritage of Sumatra

Tropical rainforest heritage of sumatra site yuum pɔsɛ me dɛna UNESCO Tingɔŋɔ Lɔgerɔ zi'an(World Heritage site) n boi 2004 yuunɛ la puan. Ka tari la zi'isi sitã(3) Indonesian national paki duman boi 'island of Sumatra': Gunung Leuser National Paki, Kerinci Seblat National Paki la Bukit Barisan Selatan National Paki.

Zi'an wa loo bɔna la Criteria vii- ti ka suŋa niɛ;ix ka suŋa wa magese wuu ninmu'ure Sɛla iti ze'ele bo ecological la biological Sadoto (processes); la x-zalɛ yele si'a n de ninmu'ure paa la ninmu'ure bɔŋa zi'an(natural habitats) bɔ'ɔra in-situ Conservation.(1)


Gee 'Tropical Reinforest Heritage of Samatra' yuum pɔsɛ pa'asɛ Danger kalɛ la puan la 2011 yuunɛ la puan sa, ti le suŋɛ ta'am gu daaseko n ze'eti 'Poaching illegal logging' puan na la, 'agricultural encroachment', la puti'ira ti ba yuum doose bini ti ba maalɛ pala a puan.


La n bo zi’an dee zuna se’em ‘Location and size’ [edit]


‘Tropical Rainforest Heritage of Sumatra’ de la ‘national paki duma’ sitã n lagum taaba. Si de la: ‘Gunung Leuser National Paki (GLNP) (8629.75 km2), Kerinci Seblat National Paki (KSNP) (13,753.5 km2) la Bukit Barisan Selatan National Park (BBSNP) (3568 km2)’.

‘Rainforest’ la za’an yalege zuna la 25,000 km2. Ba yuum loe ‘Tropical Rainforest Heritage of Sumatra’ la, wia daana de la, ka yuum de la zinsɛka n de ninmu'ure zi’an muen la bɔna ‘island of Sumatra’ la puan, sɛla zuo n sɔ la dela ‘biodiversity, of lowland la mountain forest’. Yele ana n pa’asɛ ‘vast island of tropical rainforest’ la me kɔ’ɔm lagum la taaba ta pa’asɛ zi’isi zo’e zo’e, yue paɛ wuu yuuma pinuu ‘50 years’.

Buyi puan, timpaberɛ wa paki duma la ‘national parks’ n lagum taaba dɛna ‘heritage’ la za’a bo la ‘well-known key spine of the Bukit Barisan Mountains’, ti ba yi’ira ti ‘Andes of Sumatra’, deti sɛla woo n bo bilam la de la ‘magnificent views’. Zɔa la n bo zi’an woo la, ze’ele bo la nimmu'ure zɔa ‘backdrops to the established la developed lowlands of Sumatra’.

Lake duma la n gaam taaba dɛna ‘Lake Gunung Tujuh’ (the highest lake in Southeast Asia), ‘the splendour of the giant Mount Kerinci volcano’, volcanic duma la zo’e zo’e ani la pigesi, coastal la glacial lakes n boi ‘natural forested settings’. Ŋwana pa’alɛ la ‘Tropical Rainforest Heritage’ n ani suŋa se’em bɔba Bukit Sumatra la puan.

Ba’asegɔ za’a daana, ‘national’ paki duma ba tã la za’a tari la ‘habitat’ duma tɔka tɔka dee tara ‘biodiversity’ n ze ka nama zuo suga suŋa. Ba za’a san ta taaba batã la zi’an, ba zum la pinuu kɔbega puan 50% dɛna tiisi buuri buuri ‘plant variety’, n boi Sumatra tiŋa puan. Tiisi n ŋwuni taaba gaŋɛ piwɛi la iyi 92 bɔna tiŋa la puan ti GLNP duma baŋɛ. Loosego la doose la, tiisi la zo’ere puan la tingɔŋɔ kagerɛ tibuuro puan (Rafflesia arnoldi) and the tallest flower (Amorphophallus titanum).

‘Tropical Rainforest of Sumatra’ nyaa pa’asɛ la World Heritage yu'ura la puan nanana wa, bɔna 2004 yuunɛ la puan. Yaleŋa puan, 2.5 ‘million hectares’ of Sumatra’s rainforests nyaa pa’asɛ la World Heritage yu'ura la n boi UN ‘Educational, Scientific and Cultural Organization (UNESCO)’ se’ere zuo n sɔ la, de la ba tarega la ba ‘biodiversity’ n bo ba tɔ la zuo. Sumatra de la largest Indonesian tinkatɛ dɛna ‘Indonesia’ miŋa tiŋa.

Geography and climate [edit] Gunung Leuser National Paki la n boi ‘north of the island’ de la 150 km ka woko puan ‘long’, la 100 km ka yaleŋa puan ‘wide’ dee kɔ’ɔm dɛna la zɔɔsi zaŋa ‘mostly mountainous’ tiŋa la puan. Paki la pinaasi kɔbega puan (40%) kɔ’ɔm dɛna la zuleŋa, dee dɛna 1,500 m.

Paki la pia la ayi kɔbega puan (12%) la ma’an n boi ‘southern half’, bo la ‘below 600 meters but for 25 km zɔta sigera 'coast’ la puan. Peaks pia la ayila gani la 2,700 m deti ba woko ‘highest point’ me dɛna Gunung Leuser paara 3,466 metres. Zi’an la n kaɛ Gunung Leuser mum la yu’urɛ de la ‘Leuser Ecosystem’.

'Kerinci Seblat National' Paki n bo tiŋasuka la yalegɛ paɛ la 350 km sigera pooren bɔba n de ‘Bukit Barisan, averaging 45 km width and 2000 m’ zɔɛ ko’om la beene ‘above sea level’. ‘The northern half has a lower eastern mountain range, between 800–1500 m’. Paki la pusuka butã de la zuleŋa. Ka woko zi’an, la ka woko ‘volcano n boi Indonesia’, de la ‘Mount Kerinci, standing at 3,805 m’.

‘Bukit Barisan Selatan National’ Paki me de la 350 km ka woko puan dee dɛna 45 km ka yaleŋa puan ‘on average’. Zi’an la saazuo bɔba ‘two-thirds’ de la kuga ma’an, ‘averaging 1,500 m with the highest point, Mount Pulung standing at 1,964 m’. Ka tiŋanuurɛ bɔba la pusuka de la



Viisegɔ lɔgerɔ [edit]

1. ^ UNESCO: Description, retrieved 02-12-2009

2. ^ Danger listing for Indonesia’s Tropical Rainforest Heritage of Sumatra, retrieved 22-06-2011

3. ^ Wibisono, Hariyo T.; et al. (2011). "Population Status of a Cryptic Top Predator: An Island-Wide Assessment of Tigers in Sumatran Rainforests". PLOS ONE. 6 (11): e25931. Bibcode:2011PLoSO...625931W. doi:10.1371/journal.pone.0025931. PMC 3206793. PMID 22087218.#WHD